intim
Image by web-top.placut.com.com ................................................ Image by web-top.placut.com.com
TR
free counters

ALIMENTE VALOROASE IN TRATAREA BOLILOR

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ALIMENTE VALOROASE IN TRATAREA BOLILOR

Mesaj Scris de Admin la data de 2010-02-23, 8:21 pm

Reputatul biolog Frank Boeur a descoperit că frunzele de lucernă conţin opt enzime esenţiale. Este o bună sursă de vitamina K, care facilitează coagularea. Vitamina k, facilitează asimilarea de către organism a calciului. Lucerna reduce colesterolul şi dăunătorul HDL, prevenind apariţia bolilor coronariene şi atacurilor cerebrale. Lucerna deţine şi proprietăţi antiacide şi cicatrizante asemănătoare verzei, fiind recomandată în tratarea ulcerelor gastro-duodenale.

Atenţie! Cei ce suferă de lupus sau de boli autoimune, nu trebuie să consume lucernă. Mai multe studii au arătat că L-canavanina, un compus ce există în lucernă, poate declanşa un răspuns autoimunitar din partea organismului, asemănător lupusului.

a Migdalele

Migdalele au o concentraţie mare de acizi graşi monesaturaţi, care reduc colesterolul. Conţin, de asemenea un excedent faţă de ceilalţi membrii ai familiei lor deoarece sunt şi o sursă excelentă de calciu, alta decât produsele lactate: 30 de g reprezintă 10% din RZR–ul pentru acest mineral. Migdalele au o concentraţie marede vitamina E, un antioxidant puternic.

a Merele

Merele au un conţinut ridicat de pectină, o fibră solubilă care reduce colesterolul. În plus, merele regularizează fluxul sangvin, prevenind o creştere sau o scădere neaşteptată a nivelului de zahăr din sânge.

a Caisele

Conţin betacaroten din abundenţă. Astfel, trei caise proaspete de dimensiuni mici conţin 2770 UI de betacaroten, adică 50% din RZR. O cană de caise uscate conţine aproape tot necesarul zilnic de betacaroten (este un antioxidant puternic), o cantitate substanţială de potasiu (menţine un echilibru al fluidelor în organism, normalizează tensiunea şi funcţionarea inimii) şi bor (previne osteoporoza, împiedicând reţinerea estrogenului la femeile aflate după menopauză; estrogenul facilitează absorbţia calciului) şi aproape 20% din RZR-ul pentru fier(esenţial pentru producerea de celule roşii).

a Bananele

O banană obişnuită conţine peste 451 mg de potasiu, un mineral esenţial pentru o tensiune normală. Bananele conţin peste 25% din RZR-ul pentru vitamina B6 (un agent imunitar puternic) şi aproape 15% din RZR-ul pentru vitamina C (ajută corpul împotriva infecţiilor).

a Afinele

Au un conţinut ridicat de pectină, fibră dietară care reduce colesterolul. O cană plină de afine furnizează aproape o treime din RZR-ul pentru vitamina C şi o cantitate apreciabilă de potasiu. Ele conţin nişte compuşi, numiţi antocianoside, care controlează numărul de scaune (combătând diareea).

a Broccoli

Ea devenit în ultima vreme superstarul lumii vegetale, deoarece conţine mulţi compuşi cu importante caracteristici de luptă împotriva afecţiunilor. Cercetătorii hormonilor din New York au descoperit că indolii, compuşi întâlniţi în legumele crucifere ar putea reprezenta arme extrem de preţioase împotriva cancerului. Indolii anihilează estrogenii care pot activa creşterea tumorilor în celulele sensibile la estrogen, în special cele din sâni.

O grupă de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universităţii John Hopkins a descoperit în broccoli un compus numit sulforan care stimulează celulele să producă enzime care atacă maladia canceroasă. O singură bucată de broccoli conţine aproape jumătate din RZR-ul pentru betacaroten, de două ori RZR-ul pentru vitamina C, o cantitate rezonabilă de potasiu, de calciu, acid folic, seleniu şi o bună sursă de fibră.

a Hrişca

Hrişca are toate avantajele grâului integral – are un conţinut ridicat în fibră, scăzut în grăsimi şi calorii. Este bogată în lisină, un aminoacid care nu este produs de organism şi care nu este prezent în toate cerealele. Se pare că hrişca poate ţine nivelul de glucoză în limite normale, fiind mult mai eficientă decât mulţi carbohidraţi. Conţine o cantitate însemnată de calciu.

a Ţelina

Cercetătorii de la universitatea din Chicago au descoperit în ţelină o substanţă numită 3-butilftalidă care, la cobai, reduce tensiunea arterială prin relaxarea muşchilor aflaţi în pereţii vaselor de sânge. Când au primit o doză de ftalidă echivalentă cu cea din 4 ţeline, tensiunea a scăzut cu 13%, iar colesterolul cu 7%.

Ţelina conţine psoraleni care pot preveni apariţia psoriazisului.

a Cireşele

Cercetătorii au descoperit că cireşele fac parte din puţinele fructe care conţin un compus puternic numit acid elagic. Acesta este extrem de important pentru că anihilează efectul unor carcinogeni naturali sau sintetici care ar putea produce schimbări haotice în celule, transformându-le în celule canceroase.

a Ardeiul caiene

Conţine un produs numit capsaicină, care dă acea iuţime specifică. Înghiţită capsaicina produce eliberarea endorfinei în creier, care are un efect de calmare a durerilor asemenea morfinei.

Un singur ardei conţine raţia zilnică de betacaroten şi aproape de două ori RZR-ul pentru vitamina C. cobaii hrăniţi cu capsaicină şi care aveau o dietă săracă în grăsimi saturate, au pierdut din greutate iar numărul de trigliceride a scăzut. Cecetătorii de la Institutul Max Plank au descoperit că chili pot preveni formarea cheagurilor de sânge, deoarece măresc timpul de coagulare a sângelui.

Irvin Ziment, cercetător la UCLA recomandă folosirea ardeilor pentru a uşura unele din simptomele răcelii. El afirmă că chili decongestionează şi menţin căile respiratorii libere.

ATENŢIE! În cazul hemoroizilor sau a ulcerului consumul de ardei iute este contraindicat.

a Castravetele

Conţine nişte compuşi numiţi steroli (cea mai mare concentraţie se află în coajă) care, s-a demonstra pe animale, reduc colesterolul.

a Păpădia

Frunzele de păpădie sunt o sursă excelentă de betacaroten şi vitamina C. în plus, există din ce în ce mai multe dovezi că păpădia ar avea un efect benefic asupra fuuncţionării ficatului.ea are un conţinut mare de lecitină.

a Usturoiul

Usturoiul este cap de listă pentru cei de la Institutul de Studiere a Cancerului, care îl consideră un potenţial tratament împotriva diferitelor forme de cancer. În ultimii ani s-au efectuat mai bine de 1000 de studii serioase pe usturoi. Din aceste studii s-a tras concluzia că alcina, un compus întâlnit în usturoiul proaspăt are proprietăţi antibiotice şi antimicotice.

Dialil sulfida (DAS)este un alt compus găsit în usturoi. În studii efectuate pe animale s-a demonstrat că anihilează efectul unor carcinogeni puternici. DAS încetineşte metabolizarea de către ficat a nitrozaminei, un cancerigen natural letal. Împiedică creşterile tumorale.

Unii compuşi din usturoi stimulează formarea glutaţionului, un aminoacid care detoxifică materialele intruse, fiind şi un puternic antioxidant.

Cercetătorii au confirmat faptul că usturoiul este bun pentru sistemul cardiovascular. În plus usturoiul, poate scădea colesterolul. Eric Block a mai descoperit în usturoi un compus numit ajoene, un anticoagulant natural, care împiedică formarea de cheaguri sanguine.

a Strugurii

Au un efect benefic asupra sistemului cardiovascular datorită unui compus pe care îl conţin numit resveratrol (în special strugurii negri).

Strugurele constituie o bună sursă de acid elagic, despre care se crede că este un anticancerigen extrem de eficient. Conţin, de asemenea bor, un mineral care aduce beneficii femeilor aflate în perioada de după menopauză să îşi menţină un nivel ridicat de estrogen (estrogenul este esenţial pentru asimilarea calciului).

a Grapefruitul

Acest fruct remarcabil este cel mai bun luptător împotriva colesterolului. Membrana care separă fiecare segment în parte abundă în pectină, o formă de fibră solubilă care pare să topească pur şi simplu colesterolul.

Grapefruitul, ca şi celelalte citrice, conţine limonenă, un ulei care, în experienţele efectuate în laborator pe cobai, a redus în mod substanţial creşterea tumorilor mamare. În plus, limonena împiedică formarea altor tumori. Citricele conţin flavonoidă, un antioxidant puternic care împiedică răspândirea cancerului. În plus, citricele conţin fenoli care ajută organismul să producă substanţe care detoxifică cancerigenii, cum ar fi, de exemplu, nitrozamina.

O jumătate de fruct conţine 41 mg de vitamina C, 2/3 din RZR-ul pentru nefumători.

Grapefruitul roşu purpuriu are chiar ceva în plus. Este bogat într-o carotenoidă numită licopenă. Aceasta previne apariţia cancerului cervical, de vezică şi pancreatic.

a Napii

Fac parte din ilustra familie a cruciferelor. Conţin compuşi anticancerigeni precum sulforanul sau indolii. În plus, oferă o cantitate impresionantă de betacaroten; o singură cană de napi conţine aproape 10 000 UI de vitamina A, aproape dublu faţă de RZR. Conţin, de asemenea, cantitatea zilnică necesară de vitamina C şi E şi ceva calciu şi potasiu (ajută în reglarea tensiunii).

a Lămâile

Abundă în vitamina C, motiv pentru care sunt bune pentru orice fel de afecţiune. Sunt bogate în flavonoidă, un antioxidant puternic. Conţin terpenă, substanţă care controlează producerea de colesterol şi declanşează o reacţie în lanţ ce blochează acţiunea unor cancerigeni. Lămâile reprezintă o bună sursă de limonen, un ulei citric, care împiedică creşterea tumorilor canceroase.

a Lintea

Reprezintă o sursă extraordinară de fibră solubilă şi insolubilă. Au un conţinut ridicat de proteine, scăzut în grăsimi şi calorii. Oferă o cantitate reprezentativă de acid folic şi una importantă de potasiu, fier şi cupru (împiedică formarea cheagurilor de sânge). Conţine nişte compuşi numiţi fitaţi, care se pare că împiedică apariţia transformărilor canceroase la nivelul celulelor.

a Fasolea cu bobul mare

Reprezintă o bună sursă de potasiu, fier, vitamine B şi alte minerale. Este un aliment benefic pentru diabetici. Cercetătorii de la Universitate din Kentucky au observat că 250 de g de fasole adăugate la dieta zilnică pot reduce pot reduce la diabetici nivelul zahărului din sânge şi colesterolul.

a Ceapa

În ziua de astăzi, ceapa se află în fruntea listei cu alimente studiate de Institutul Naţional al Cancerului, datorită posibilelor proprietăţi anticancerigene. Compoziţia cepei este extrem de complexă. Are mai bine de 100 de compuşi pe bază de sulf, o structură extrem de complicată şi exotică. Este bogată în flavonoide, inclusiv cuercitina, substanţă care poate anihila efectul unor cancerigeni puternici. Această substanţă influenţează divizarea celulelor sensibile la estrogen, tipul de celule care sunt cel mai des implicate în cancerul de sân.

Ceapa conţine un compus pe bază de sulf care poate împiedica derularea lanţului de evenimente care duc la apariţia astmei şi a reacţiilor inflamatorii.

Se pare că ceapa are un efect benefic şi asupra colesterolului.

a Pătrunjelul

10 tulpiniţe de pătrunjel conţin 10% din RZR-ul de betacaroten şi 15% din cel de vitamina C. pătrunjelul conţine substanţe valoroase , cu proprietăţi anticancerigene:

ð poliacetilena – împiedică sintetizarea prostglandinei, substanţă care facilitează apariţia cancerului;

ð cumarina – împiedică formarea cheagurilor de sânge; est posibil să aibe cantităţi anticancerigene;

ð flavonoidele – unele acţionează aca antioxidanţi, altele neutralizează acei hormoni care pot iniţia creşterile tumorale;

ð monoterpena – un antioxidant cu proprietăţi anticancerigene, care reduce colesterolul.

a Gogoşarii

Reprezintă una dintre cele mai bune surse de vitamina C (portocalele nu se apropie nici pe departe de aceste procente). Un singur gogoşar conţine 150% din RZR-ul pentru nefumători şi 420 UI de betacaroten, mai mult de 80%din RZR-ul pentru această vitamină.

Este unul dintre puţinele alimente care conţin licopenă, o carotenoidă, care poate preveni apariţia diferitelor forme de cancer.

a Dovleacul

Reprezintă o sursă excelentă de betacaroten, de vitamine şi minerale. O jumătate de cană conţine 25% din RZR-ul de betacaroten, 10% din cel de vitamina C şi o cantitate apreciabilă de potasiu. Uleiul din seminţe de dovleac reprezintă o sursă excelentă de zinc şi acizi graşi nesaturaţi, care pot fi folosite în tratarea prostatei.

a Spanacul

Este bogat în betacaroten – o cană de spanac conţine 3690 UI, aproximativ 70% din RZR. Reprezintă o sursă bună de vitamina B6, acid folic, fier şi potasiu. Oferă mai mult de 10% din RZR-ul de riboflavină, vitamina C, calciu şi magneziu.

a Tofu

Are multe proteine, puţine calorii şi nici un pic de colesterol. Este bogat şi în calciu. Tofu are o concentraţie mare de izoflavoni, compuşi care sunt fitoestrogeni, adică substanţe asemănătoare cu estrogenii, care au acelaşi efect ca şi estrogenii (elimină multe dintre simptomele neplăcute ale menopauzei). Dar spre deosebire de estrogenii sintetici, fitoestrogenii nu măresc şansele de îmbolnăvire de cancer, ci dimpotrivă.

De curând, în urina celor care multă soia s-a găsit un produs numit genisten. Acesta împiedică apariţia de noi capilare, care ar aproviziona cu sânge tumorile, lipsindu-le astfel de substanţe nutritive. Astfel, genistenul poate împiedica dezvoltarea tumorilor canceroase.

a Roşiile

Roşiile fac parte din puţinele fructe şi legume cu un conţinut ridicat dintr-un carotenoid numit licopen. Studii recente au demonstrat că cei care au un nivel mare de licopen în sânge prezintă un risc mult mai mic de îmbolnăvire de cancer cervical, de vezică sau pancreas.

Roşiile reprezintă o sursă excelentă de vitamina C.

a Tărâţele de grâu

Au un conţinut ridicat de fibră insolubilă care asigură o bună funcţionare a intestinelor. În felul acesta sunt utile în combaterea cancerului de colon. De curând, cercetătorii Spitalului New York, Centrul Medical Cornell, au întreprins un studiu pe 58 de oameni cu polipi precanceroşi, o afecţiune care face ca riscul de îmbolnăvire de cancer de colon sau rectal să fie foarte mare. Jumătate dintre aceştia au primit o dietă foarte bogată în tărâţe de grâu, ceilalţi – una compusă din cereale cu conţinut scăzut de fibră. Patru ani mai târziu, cercetătorii aveau veşti bune pentru cei din primul grup; în cele mai multe cazuri, polipii scăzuseră în dimensiuni şi ca număr. Din păcate, polipii au rămas la fel, sau chiar au crescut, la cei din al doilea grup.

Tărâţele de grâu ar putea fi extrem de folositoare şi în cazul cancerului de sân. Multe studii au arătat că femeile care sufereau de această afecţiune aveau un nivel ridicat dintr-un anumit tip de estrogen în sânge. Într-un studiu recent sprijinit de Fundaţia Americană pentru Sănătate, femeile care au consumat mai multe tărâţe de grâu, au prezentat o scădere importantă a estronului şi estradiolului, două tipuri de estrogen.

Tărâţele de grâu reprezintă şi o bună sursă de vitamina B şi câteva tipuri de proteine.

a Germenii de grâu

3 linguri oferă 3,9 g de fibră dietară, de două ori mai mult decât o felie de pâine integrală. Sunt o bună sursă de vitamina E şi B (acid folic, niacină, tiamină) şi de seleniu. Mai oferă o cantitate rezonabilă de zinc, fosfor şi magneziu.

Un studiu recent demonstrează că cei care au nivel ridicat de lipide în sânge, îşi pot reduce simţitor colesterolul dacă mănâncă între 20 şi 30 de grame de germeni de grâu cruzi pe zi.

a Dovleceii

Sunt bogaţi în betacaroten (mai mult de 150% din RZR). Un studiu de 12 ani efectuat pe asistentele medicale de la Universitatea de la Harvard, a demonstrat că femeile care mănâncă mai multe fructe şi legume bogate în betacaroten au un risc de 39% mai mic de a face cataractă decât celelalte. Au şi o cantitate rezonabilă de potasiu.

Un alt argument în favoarea dovleceilor ar fi că aceştia conţin mai mult de o treime din ZRR-ul pentru vitamina C.

a Inul

Seminţele de in reprezintă una dintre cele mai bune surse de linani (care se mai întâlnesc în cereale precum tărâţele, hrişca sau porumbul) şi acizi graşi polinesaturaţi omega-3. Linanii anihilează efectul unor estrogeni puternici care pot iniţia creşterea tumorilor canceroase, mai ales în sâni şi în sistemul reproducător.

Inul oferă o dublă protecţie împotriva cancerului. Acizii graşi omega-3 blochează acţiunea unor substanţe care pot iniţia cancerul: prostglandinele. În plus, aceştia pot preveni apariţia bolilor de inimă micşorând nivelul de colesterol şi trigliceride. Fiind un diluant natural al sângelui, acizii graşi omega-3 pot împiedica formarea cheagurilor de sânge, care ar spori şansele de apariţie ale unui atac de inimă sau cord. Mai previn şi bolile inflamatorii precum psoriazisul, artrita şi lupusul.

a Iarba grasă

Conţine mai mulţi acizi graşi omega-3 decât orice plantă studiată până acum şi abundă în vitamine. Atât acizii graşi omega-3 cât şi vitamina e pot proteja împotriva bolilor de inimă şi a celor inflamatorii.
avatar
Admin
Admin

Posts : 94
Join date : 21/02/2010
Location : sv

http://www.zico74.1r.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum