intim
Image by web-top.placut.com.com ................................................ Image by web-top.placut.com.com
TR
free counters

CELE 7 MINUNI ALE LUMII-FARUL DIN ALEXANDRIA

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

CELE 7 MINUNI ALE LUMII-FARUL DIN ALEXANDRIA

Mesaj Scris de lord73 la data de 2010-05-02, 10:14 am



Plutarh
povesteste in mod sugestiv cum Alexandru Macedon, in anul 331 i.Hr, a
pus bazele orasului Alexandria, care avea sa devina unul din marile
centre culturale si economice ale lumii antice.

„In marea cu valuri zbuciumate
In fata Egiptului, se afla o insula
De oameni e Faros numit.”


Tot Plutarh ne spune ca Alexandru a hotarat sa construiasca o cetate in Faros, „care pe atunci era inca o insula”.
Alexandria
a fost construita dupa planurile si sub indrumarea lui Dinocrate,
arhitectul lui Alexandru. Amplasamentul cuprindea ingusta limba de
pamant cuprinsa intre Marea mediterana si lacul Mareotis. In fata
orasului, paralel cu tarmul, se intindea insula Faros, lunga de
aproximativ 3 km.
In ceea ce priveste semnificatia cuvantului „far
si daca insula a luat numele Farului sau invers, s-au facut mai multe
presupuneri, dintre care doua sunt de retinut. Se poate presupune ca
turnul a luat numele insulei, deoarece insula se numea Faros (in limba
greaca: panza), pentru ca tarmurile ei semanau din departare cu panzele
unei corabii. Numele acestei insule a fost mentionat de Herodot cu 7-8
secole inainte de constructia farului. Totusi, e posibil ca pe insula
sa fi existat un far din timpuri mai vechi, care a fost construit in
marmura pe vremea lui Ptolemeu al II-lea Filadelful.
De
asemenea, se poate presupune ca insula a luat numele turnului, care cel
dintai a fost numit Faros, de la cuvantul grecesc „faos”, care inseamna
„lumina soarelui”. Daca se admite ca pe insula a existat in vechime un
far, care a fost reconstruit de Ptolemeu, a doua ipoteza pare cea mai
apropiata de adevar.
Rolul farului era acela de a ajuta
corabiilor aflate pe mare sa poata ocoli bancurile de nisip si sa
ajunga cu siguranta in port. Sistemul de functionare al farului era
urmatorul: noaptea, in varful turnului se facea foc, lumina flacarilor
fiind acentuata cu ajutorul unor oglinzi, iar in timpul zilei, o dara
groasa de fum se ridica din turn spre cer.
Farul era
construit din marmura alba si se compunea din mai multe turnuri
suprapuse, cu retrageri care creau terase bogat decorate. Numarul
acestor terase este mult discutabil; dupa unele izvoare erau opt, iar
dupa altele patru. El - Edrizi insa, mentioneaza doar 3 turnuri. Se
pare ca au fost intr-adevar trei: primul pe un plan patrat, cel de-al
doilea - mai retras - pe un plan octogonal, iar al treilea - cel de sus
- in forma cilindrica.
Se spune ca primul turn, cel creat
pe un plan patrat - ar fi avut inclusiv incaperi, iar aici ar fi locuit
muncitorii si soldatii. Al doilea turn, se pare ca ar fi avut insirate
pe verticala, in forma de spirala, niste scari cu ajutorul carora se
putea ajunge la cel de-al treilea turn.
O alta problema
importanta cu care s-a confruntat constructorul farului a fost aceea de
a gasi materialele care sa-i asigure edificiului stabilitatea si
trainicia necesara. Cum fundatia trebuia facuta sub apa, se pare ca
Sorstrat-constructorul-ar fi pus sa se arunce in mare pietre, caramizi,
blocuri de granit, aur, argint, arama, plumb, fier si sticla, pentru a
vedea cum se comporta acestea. Dupa ce a cercetat toate probele scoase
din apa, gasind numai sticla neschimbata si intreaga, a hotarat ca
farul sa fie rezemat pe stanca de sub apa, prin intermediul unor
blocuri mari de sticla. Din pacate, desi in traditia araba se
utilizeaza astfel de procedee in constructiile realizate sub apa,
cerecetarile arheologice nu au confirmat inca acest aspect.
De asemenea, se presupune ca in loc de mortar, pentru a imbina blocurile de piatra s-ar fi folosit plumb topit.
Despre
interiorul Farului nu se stiu prea multe amenunte. Pana la nivelul
primei terase existau scari interioare si o rampa foarte fina care
permitea sa se ajunga acolo chiar si cu carutele. Acest lucru era
necesar pentru a usura transportul combustibilului care alimenta focul
Farului; drept combustibil se utiliza mai ales lemnele de rasinoase. De
la prima terasa pana la varf, combustibilul era ridicat cu ajutorul
unor scripeti ale caror franghii treceau printr-un spatiu liber, lasat
in partea centrala a edificiului.
Asupra materialului din
care era facuta oglinda sunt, de asemenea, incertitudini. Arabii, care
au cucerit Egiptul in secolul VII au fost impresionati de marimea si
proprietatile acestei oglinzi. Unii au descris-o ca fiind metalica si
foarte bine lustruita, asa cum dealtfel erau aproape intotdeauna
oglinzile din antichitate. Altii au spus ca era „dintr-o piatra
transparenta”, probabil sticla.
Cutremurele de pamant au adus in mod continuu mari stricaciuni Farului, insa el a fost consolidat.
Dupa
cucerirea Egiptului, arabii au mentinut multa vreme Farul in functiune.
Pe mainile mahomedanilor insa, el dadea ajutor inamicilor
crestinatatii. De aceea, un imparat bizantin a trimis in secolul IX un
emisar pentru a-l distruge. Acesta a reusit sa castige increderea
califului Al-Walid si il convinse ca sub Far sunt ascunse imense
comori. Din lacomie pentru aceste bogatii, califul a dat ordin sa se
darame edificiul. Cand se ajunsese cu daramarea aproape la jumatatea
inaltimii, califul si-a dat seama ca a fost inselat; insa era prea
tarziu. Arabii au incercat sa recosntruiasca Farul, din caramida, insa
nu au mai putut ajunge la inaltimea initiala. Dispozitivul care
sustinea oglinda nu a mai putut fi montat. Au urmat apoi cutremure
puternice si nimeni nu s-a mai ingrijit de repararea si intretinerea
Farului. Cutremurul din 1375 l-a distrus complet, iar intreaga masa de
piatra a fost aruncata in mare.
Farul din Alexandria, care
a reusit sa reziste intemperiilor timp de aproape 1500 de ani, nu mai
exista astazi, iar insula Faros a devenit o peninsula. Nu exista
certitudinea ca acesta a fost primul far din lume, insa, cu siguranta,
a reusit sa dea un ajutor substantial oamenilor marii. Se spune ca
punctul luminos de semnalizare era vazut de la o distanta de 50 km de
catre vapoarele care erau in largul marii.
La numai cativa
ani de la cutremurul care a facut ca ruinele Farului sa fie inghitite
de apa, submarinul Kait Bey a construit o fortareata militara. Ulterior
aceasta a fost de mai multe ori reconstituita, stand si astazi pe locul
unde fusese celebrul Far.

avatar
lord73

Posts : 103
Join date : 28/02/2010

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum